De ce acceptă Brâncuși comanda Arethiei Tătărescu, emoția și semnul „de acasă”

Legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu de pe Strada Polonă 19 din București reprezintă o conexiune esențială în înțelegerea modului în care arta modernă s-a intersectat cu inițiativele civice și patrimoniul cultural românesc. Această poveste nu este doar despre un sculptor de renume, ci despre cum o comunitate, prin oameni și instituții, a reușit să transforme un proiect artistic într-un simbol al memoriei și identității naționale. Casa Tătărescu, spațiu încărcat de istorie, devine astfel un punct de referință care leagă trecutul de prezent și care pune în lumină rolul femeilor în consolidarea culturii publice.

De ce acceptă Constantin Brâncuși comanda Arethiei Tătărescu, emoția și semnul „de acasă”

Constantin Brâncuși este recunoscut nu doar ca un pionier al sculpturii moderne, ci și ca un artist al esenței și simbolului. Povestea întâlnirii sale cu Arethia Tătărescu, lidera Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, și implicarea Miliței Petrașcu, ucenica sa, în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu, relevă o rețea complexă în care arta, comunitatea și memoria publică se întretaie. Casa Tătărescu din București, unde se păstrează lucrări ale Miliței Petrașcu, devine un spațiu de legătură între aceste nume și o mărturie a unei povești care continuă să inspire.

Arethia Tătărescu și infrastructura culturală a Gorjului

Arethia Tătărescu, născută Piteșteanu, a fost o figură marcantă a vieții culturale și sociale din Gorj în prima jumătate a secolului XX. Studiile sale în Belgia, inclusiv la Conservatorul Regal din Bruxelles, i-au conferit o educație solidă și o viziune riguroasă asupra implicării civice. În calitate de președinte al Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a promovat proiecte culturale și sociale care au contribuit la conturarea unui patrimoniu local vizibil și coerent. Sub conducerea sa, inițiative precum Muzeul „Alexandru Ștefulescu” au luat formă prin mobilizare locală și campanii de strângere de fonduri, evidențiind legătura dintre activismul cultural și construcția identitară a comunității.

Drumul spre Constantin Brâncuși: recomandarea Miliței Petrașcu

În contextul propunerii pentru realizarea unui monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial în Târgu Jiu, rolul Miliței Petrașcu a fost esențial. Ucenica lui Constantin Brâncuși a fost contactul care a facilitat această colaborare, recomandându-l pe maestru drept artistul cel mai potrivit pentru proiect. Această legătură subliniază importanța rețelelor și a relațiilor umane în nașterea marilor proiecte culturale, în care nu doar talentul individual contează, ci și capacitatea de a conecta inițiative și oameni.

Ansamblul de la Târgu Jiu: un proiect urban și simbolic

Ansamblul monumental realizat de Brâncuși la Târgu Jiu reprezintă o fuziune între artă și spațiul urban, care transcende simpla statuie comemorativă. Proiectul a fost susținut financiar și logistic atât de Liga Națională a Femeilor Gorjene, cât și de guvernul condus de Gheorghe Tătărescu. Suma alocată pentru trasarea Căii Eroilor și exproprierile necesare demonstrează ambiția de a integra sculptura într-un traseu simbolic, care leagă zona Jiului de cazărmile orașului. Această axă urbană, completată de Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, susține ideea unui spațiu de memorie activ, în care arta, ritualul și comunitatea se întâlnesc.

Structura ansamblului: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului

Ansamblul include trei componente principale, fiecare cu o valoare simbolică și funcțională distinctă:

• Masa Tăcerii, care invită la meditație și liniște, marcând începutul traseului;
• Poarta Sărutului, simbol al trecerii și al legăturii între generații;
• Coloana Infinitului, o verticalitate repetitivă care exprimă ideea de recunoștință perpetuă.

Realizată cu măiestrie și atenție la detaliu, Coloana Infinitului a fost turnată la uzina din Petroșani, având o înălțime de aproape 30 de metri și o greutate de circa 29 de tone. Această combinație între forța simbolică și rigurozitatea tehnică reflectă echilibrul dintre meșteșug și modernitate în opera lui Brâncuși.

Milița Petrașcu: puntea între Brâncuși și Arethia Tătărescu

Rolul Miliței Petrașcu în această poveste depășește simpla calitate de ucenică a lui Constantin Brâncuși. Ea a fost o figură activă în sistemul memorial de la Târgu Jiu, implicată în lucrări cu încărcătură simbolică, precum mausoleul Ecaterinei Teodoroiu. Prin recomandarea sa, colaborarea dintre sculptor și Liga Națională a Femeilor Gorjene a devenit posibilă, iar relația sa cu Arethia Tătărescu și cu Brâncuși a creat o rețea de susținere și continuitate artistică și civică.

Casa Tătărescu: un spațiu de memorie și artă în București

Situată pe Strada Polonă nr. 19, Casa Tătărescu adăpostește o serie de lucrări sculptate de Milița Petrașcu, care reflectă influența și învățăturile primite de la Constantin Brâncuși. Obiecte precum o bancă și un șemineu, realizate în acest spațiu, leagă fizic și simbolic numele celor trei personalități. Astfel, casa devine un punct de întâlnire între patrimoniul cultural și viața cotidiană, un loc în care se poate experimenta, într-un mod intim, limbajul esențial al formelor brâncușiene.

Moștenirea culturală și recepția publică a lui Brâncuși în România

Deși în perioada realismului socialist opera lui Constantin Brâncuși a fost contestată pentru presupusul său caracter „formalism burghez”, începând cu anii ’60 a fost redescoperit ca un reper cultural național. Ansamblul de la Târgu Jiu a trecut prin perioade de neglijare, fiind chiar amenințat cu demolarea în multiple rânduri, dar a fost recuperat și protejat, devenind un simbol al patrimoniului românesc. Acest proces evidențiază fragilitatea patrimoniului cultural și importanța consensului social pentru conservarea operei unui artist de talia lui Brâncuși.

Întrebări frecvente