Casa Gheorghe Tătărescu din București: oglindirea unei epoci în spațiul EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă modestă ca scară, dar bogată în sensuri, stă mărturie a complexității unei epoci și a unei figuri politice controversate. Casa lui Gheorghe Tătărescu nu este doar o reședință, ci un spațiu care păstrează ecoul deciziilor, culturii și tensiunilor unei elite confruntate cu transformări profunde. Astăzi, acest edificiu pulsant istoriei este cunoscut sub denumirea de EkoGroup Vila, un spațiu ce refuză ștergerea trecutului pentru a propune un dialog responsabil cu memoria și patrimoniul.

Casa Gheorghe Tătărescu: o istorie materială între puterea interbelică și prezentul cultural

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), prim-ministru al României în două mandate (1934–1937 și 1939–1940), se reflectă în mod inedit în zidurile casei sale din Strada Polonă nr. 19. Mai mult decât o locuință, vila a fost oglinda discretă a unei culturi politice ce a îmbrățișat puterea cu reținere, dar și a unei lumi măcinate între modernitate și autoritarism. Transformarea clădirii într-un spațiu cultural sub numele EkoGroup Vila semnalează o continuitate atentă, care restabilește sensul, fără a idealiza nici trecutul, nici protagonistul său.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și timpul său

Gheorghe Tătărescu intră în scena politică românească ca un jurist preocupat profund de legitimitatea democratică, așa cum atestă doctoratul său la Paris (1912) cu tema regimului electoral românesc. Cu o carieră care cuprinde coordonarea Poliției și Jandarmeriei în anii ’20 și un rol central în guvernele interbelice, Tătărescu oscilează între viziuni reformiste și compromisul cu autoritarismul regal și presiunile geopolitice ale epocii. Mandatele sale de prim-ministru sunt marcate de eficiență administrativă „cu fața la război”, dar și de întărirea executivului în detrimentul parlamentului, transmițând ambivalența unui lider aflat într-un echilibru fragil între democrație și putere concentrată.

Casa ca extensie a puterii moderate și a intimității selective

La fel de revelator ca biografia politică este proiectul rezidențial – casa din Strada Polonă nu impresionează prin gigantism, ci prin proporții studiate și o sobrietate care trădează o viziune etică a funcției publice. Biroul premierului, aparent modest, la entre-sol, accesibil printr-un portal lateral inspirat de bisericile moldovenești, mărturisește o relație tensionată și controlată între spațiul privat și cel public. În această vilă s-au construit alianțe, s-au purtat dezbateri și s-a consolidat cultura unei elite care prefera discreția excesului.

Arhitectură și simboluri: între mediteranean și neoromânesc

Proiectul arhitectural al casei, inițiat de Alexandru Zaharia și desăvârșit de Ioan Giurgea, reprezintă un capitol distinct în arhitectura interbelică bucureșteană. Compoziția evită simetria rigidă în favoarea unei dinamici echilibrate, iar detaliile — de la portalurile moldovenești la coloanele filiforme variate — sugerează o sinteză culturală rafinată. În interior, șemineul creat de Milița Pătrașcu — elevă a lui Brâncuși și confidentă a Arethiei Tătărescu — stă ca un punct focal artistic cu rezonanțe neoromânești, iar parchetul de stejar masiv, ușile sculptate și feroneria din alamă patinată întregesc o atmosferă în care arhitectura comunică valori clare: echilibru, rafinament și materie bine lucrată.

• cămin modest ca scară, dar impecabil în proporții
• biroul premierului, discret și funcțional, situat la entre-sol
• portaluri și absidă cu accente moldovenești și neoromânești
• tronsonul vitrat spre grădina peisageră, cu aluzii mediteraneene
• contribuția artistică a Miliței Pătrașcu și dialogul cu modernismul

Arethia Tătărescu: „Doamna Gorjului” și arhitect al spiritualității casei

În spatele evoluției vilei și a echilibrului ei stă Arethia Tătărescu, soția premierului, o femeie de cultură cu un rol esențial în conturarea unui mediu potrivit pentru viața politică și socială interbelică. Sub semnul discreției, a condus eforturi de binefacere, a susținut renașterea meșteșugurilor oltenești și a fost un liant între lumea artei și cea politică, contribuind la revenirea lui Brâncuși în țară și la realizarea monumentelor de la Târgu Jiu. Patrimonial și estetic, ea a vegheat ca vila să nu devină nici ostentativă, nici decadentă, ci un spațiu de expresie discretă, în care funcția se supune familiei și valorilor acesteia.

Ruptura comunistă și degradarea simbolică a spațiului

Odată cu căderea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu în 1947 și instaurarea regimului comunist, casa intră într-un con de umbră durabil. Naționalizarea, compartimentările forțate și întrebuințările administrative neconforme cu spiritul inițial degradează treptat integritatea arhitecturală și memoriei imobilului. Deși clădirea evită demolarea, îi sunt afectate în mod ireparabil finisajele și raportul cu grădina. Această etapă simbolizează marginalizarea și tăcerea forțată a elitei interbelice, iar casa însuși devine un obiect fără stăpân, în care vocea trecutului se estompează.

Controverse și corecții în urma tranziției post-1989

Deschiderea democratică după 1989 aduce nu doar posibilitatea recuperării, ci și o serie de intervenții contradictorii. Proprietăți spornice și operațiuni imobiliare schimbă funcțiunile casei, iar unele modificări estetice și funcționale stârnesc critici din partea specialiștilor, reflectând o lipsă de asumare culturală profundă. Transformarea temporară într-un restaurant reprezintă punctul de cotitură care reintroduce casa în discursul public, însă nu fără tensiuni legate de sens și autenticitate. Ulterior, inițiativele de restaurare, inspirate de planurile arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, marchează o revenire matură la respectul pentru valorile originale, o recuperare ce transcende simpla renovare tehnică.

EkoGroup Vila: continuitate responsabilă și spațiu cultural deschis

Azi, Casa Tătărescu renaște sub forma EkoGroup Vila, un spațiu cultural ce menține vie legătura cu trecutul fără a-l cosmetiza. Funcțiunea actuală este una de dialog atent, cu acces public susținut prin programare, care permite redescoperirea unui patrimoniu încărcat cu multiple straturi de semnificație. Vila nu pierde aura unei istorii puternice: fiecare detaliu, de la șemineul Miliței Pătrașcu la feroneria de alamă patinată, evocă o epocă și o mentalitate, iar biroul premierului, discret la entre-sol, rămâne o emblemă a unei culturi politice în care sobrietatea exprimă integritate.

Interacțiunea controlată cu publicul asigură un echilibru între deschidere și protecție, evitând eroarea unor utilizări arbitrare ale patrimoniului. Astfel, vila devine o platformă de reflecție asupra unei Românii în care trecutul politic se intersectează cu valorile culturale ale elitei, iar memoria spațiului construit capătă concretitudine.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost o figură politică centrală a României interbelice, prim-ministru în două mandate, reprezentând o personalitate complexă, ancorată în reforme, dar și în compromisuri politice majore care au definit traiectoria României în secolul XX.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, politicianul, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), reprezentant al academismului românesc din secolul al XIX-lea.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu reprezintă o fuziune timpurie între stilul mediteranean și elemente neoromânești, concepută și executată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, îmbogățită cu detalii artistice semnate de Milița Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost figura spirituală din umbră care a asigurat coerența estetică și culturală a casei, fiind beneficiara oficială a proiectului și susținătoare activă a artei și meșteșugurilor locale.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa funcționează astăzi ca spațiu cultural sub denumirea EkoGroup Vila, cu acces public controlat, oferind un context de reflecție asupra memoriei istorice și arhitecturale, fără a șterge identitatea trecutului.

Casa Gheorghe Tătărescu oferă astfel o incursiune palpabilă în arhitectura și viața unei epoci turbulente, rămânând un reper indispensabil pentru înțelegerea României moderne. Vizitarea acestei vile este o invitație discretă la dialog cu un trecut complex, în care puterea, cultura și memoria sculptau spațiul locuit și politic. Pentru cei interesați de o explorare profundă, accesul este posibil cu programare și vizite private, un gest menit să păstreze echilibrul între conservare și deschidere culturală.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.